Cautare

O nouă ediţie „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută“

„Maluri de Prut – Basarabia necunoscută“

O nouă ediţie „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută“, în prezenţa secretarului de stat Veaceslav Şaramet, la Biblioteca Judeţeană

* Dezbaterea „Mişcarea de eliberare naţională în Basarabia – istoria zbuciumată a revenirii la valorile strămoşeşti în stânga Prutului“ va fi centrată pe evocarea personalităţii lui Grigore Vieru
* Secretarul de stat din Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Veaceslav Şaramet va susţine un workshop cu tema „Oportunităţi de finanţare prin Ministerul pentru Românii de Pretutindeni“ 

Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ Neamţ în parteneriat cu Radio România Chişinău, prin jurnalista Ina Guţu, organizează o nouă dezbatere în cadrul programului România centenară şi al proiectului cultural „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută“, sub genericul „Mişcarea de eliberare naţională în Basarabia – istoria zbuciumată a revenirii la valorile strămoşeşti în stânga Prutului“, vineri, 16 februarie 2018, de la ora 12.30, în Sala Info-Club.
Invitaţii speciali sunt Nicolae Negru – scriitor şi analist politic, membru al Uniunii Jurnaliştilor din Republica Moldova, al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al Uniunii Scriitorilor din România, participant la Mişcarea de Eliberare Naţională din Basarabia – şi regizoarea Leontina Vatamanu.
Programul România centenară şi proiectul cultural „Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută“ sunt îmbogăţite la această ediţie de prezenţa secretarului de stat din Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Veaceslav Şaramet, care va susţine un workshop cu tema „Oportunităţi de finanţare prin Ministerul pentru Românii de Pretutindeni“. Venirea ministrului secretar de stat Veaceslav Şaramet la Piatra Neamţ se derulează în cadrul unui parteneriat al Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu“ cu Asociaţia Cultural Socială Economică Christiana. 

Nicolae Negru

„Flacăra românismului nu s-a stins niciodată în Basarabia, a mocnit în mediul intelectual, şi a izbucnit cu prima ocazie, în perioada «dezgheţului» hruşciovist, apoi, după 1985, în perioada numită perestroika, atunci când Gorbaciov a slăbit puţin strânsoarea dictaturii comuniste. Scriitorii s-au angajat primii în lupta pentru limba română şi alfabetul latin, aprinzând făclia deşteptării. În scurt timp, acţiunile lor curajoase au dat naştere unei ample mişcări de renaştere şi eliberare naţională, luând prin surprindere şi băgând spaimă în regimul ocupant, care crezuse până atunci că românismul a murit în RSSM. Venindu-şi în fire, autorităţile comuniste au aplicat tactica diversiunii, încercând, nu fără unele succese, să împingă mişcarea pe calea falsă a moldovenismului“, declara, pentru Radio Chişinău, publicistul Nicolae Negru.
Nicolae Negru s-a născut în data de 14 octombrie 1948 în localitatea Ciutuleşti, Floreşti. În 1951, la o vârstă fragedă, a fost deportat împreună cu familia – mama Domnica, tatăl Mihail şi doi fraţi – în Siberia. Al patrulea frate, istoricul Gheorghe Negru, s-a născut în regiunea Tomsk.
Este membru al Uniunii Jurnaliştilor din Republica Moldova, al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al Uniunii Scriitorilor din România. A activat în cadrul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) în calitate de redactor-şef al buletinului analitic „Mass-media în Republica Moldova“. A colaborat cu Studioul Moldova-Film, revistele „Nistru-Basarabia“, „Literatura şi Arta“ şi „Columna“. A fost membru al Comitetului executiv al Frontului Popular, mişcarea politică din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, precum şi din nou-creata Republica Moldova, care a pregătit Mişcarea de Eliberare Naţională la sfârşitul anilor 80.
Mişcarea de eliberare naţională din stânga Prutului de la mijlocul anilor 80 ai secolului trecut a fost o mişcare de emancipare şi rupere de trecutul sovietic al românilor basarabeni dintre Prut şi Nistru. A fost condusă de elita culturală basarabeană printre liderii mişcării fiind scriitorii Grigore Vieru, Leonida Lari, Ion Vatamanu, Dumitru Matcovschi.
Grigore Vieru, de la a cărui naştere la 14 februarie 2018 se împlinesc 83 de ani, a fost şi printre fondatorii Frontului Popular din Moldova, organizaţie care a pregătit Mişcarea. Participă activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială şi trecerea la grafia latină.

Leontina Vatamanu

„Despre perioada 1989-1993 în segmentul cărora s-au produs cele mai de vârf evenimente legate de consolidarea basarabenilor în jurul unor idealuri naţionale, la care am fost martoră şi participantă, îmi amintesc cu nostalgie şi emoţie. După mine, a fost cea mai intensă, fructuoasă şi concentrată porţiune din istoria noastră recentă, când am dat dovadă de demnitate şi caracter. Eram un adolescent care se forma pe acest val de transformări istorice şi care a trăit tot entuziasmul, toată presiunea, curajul, revolta şi sacrificiul, la temperaturi maxime. Şi acest lucru s-a datorat faptului că tatăl meu, poetul Ion Vatamanu, a fost – împreună cu Leonida Lari, Grigore Vieru, Doina şi Ion Aldea Teodorovici, Ion Ungureanu, Lidia Istrati, Nicolae Costin şi alţii – pe prima linie în lupta pentru aceste idealuri. Prin urmare, ceea ce se întâmpla în stradă, la mitinguri, în parlament şi în societate, era discutat şi acasă, iar eu absorbeam şi treceam prin mine toată această informaţie, tot efortul şi sacrificiul tatălui, toată sinusoida trăirilor lui – de la agonie la extaz şi invers. Probabil că şi azi, artistul din mine revine la acele zile şi nu în zadar mulţi spun despre filmele mele că sunt foarte ancorate în tematica patriotică. Şi probabil că au dreptate. După mine, dragostea de ţară este un sentiment firesc ca şi dragostea de mamă sau de copii“, spune regizoarea Leontina Vatamanu.
Leontina Vatamanu este fiica cea mai mică a regretatului poet, savant şi om politic Ion Vatamanu. Mama ei, Elena Vatamanu, cunoscută traducătoare, este fiica scriitorului basarabean Mihail Curecheru, deportat în Siberia şi decedat, în 1943, într-un lagăr din Taişet. Leontina este absolventă a Facultăţii de Scenaristică şi Critică de Film a Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti (1995). Împreună cu soţul ei, producătorul Virgiliu Mărgineanu, sunt fondatorii Festivalului Internaţional de Film Documentar „Cronograf“, ajuns la a 14-a ediţie şi singurul festival internaţional de documentare din R. Moldova. Leontina Vatamanu este autoarea a peste 15 documentare cu tematică patriotică, printre care „Te iubesc Ion şi Doina“, „Dor de Ion Vatamanu“, „Satul din oglindă“, „SĂRMAna de pe Prut“. Este laureată a mai multor festivaluri internaţionale de filme documentare.

„Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută“

Amintim că „Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută“ este un proiect cultural desfăşurat de Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ Neamţ şi Radio România Chişinău ce presupune organizarea unor activităţi cultural-educative, precum şi de documentare şi informare, întruniri de tip dezbatere cu invitaţi speciali din stânga Prutului pe teme precum învăţământul în limba română din Transnistria, foametea şi deportările din Basarabia, presa şi libertatea de exprimare în Republica Moldova, literatura basarabeană în perioada sovietică, relaţiile economice, sociale şi culturale dintre cele două maluri de Prut. Susţinător al proiectului este omul de afaceri nemţean Vasile Ouatu, cetăţean de onoare al municipiului Orhei, cunoscut ca un apărător al cauzei basarabene şi apropierii celor două maluri de Prut.

ALBUM FOTO